Memoriile unei gheise

Ai cumparat produsul Memoriile unei gheise ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Bestseller international, numarul 1 in topurile din Europa si America, vandut in peste 4 milioane de exemplare si tradus in peste 35 de limbi. Ecranizarea romanului poarta semnatura regizorului Rob Marshall si a primit in 2006 un premiu Globul de Aur, 3 premii Oscar si 3 premii Bafta. Ce este o gheisa? Un obiect al dorintei. O opera de arta in miscare. Un actor, un artizan, un entertainer, dupa traditia japoneza. Un tip uman la granita cliseului cultural, imposibil de redat in categoriile occidentale. Sau poate doar o femeie care poseda, in cea mai inalta masura, rafinamentul artelor lumesti. Chiyo, o fata dintr-un sat de pescari, este vanduta unei okiya pentru a fi initiata in artele gheiselor. Ritualurile seductiei sunt nenumarate, intr-o lume al carei esafodaj se sprijina pe culorile unui chimono, pe dezgolirea unei cefe pictate, pe licitarea virginitatii unei adolescente sau pe teserea unei intrigi de budoar. Sayuri, pe numele ei de gheisa, ajunge sa stapaneasca destine, sa detina secrete si sa construiasca un imperiu al erotismului ritualic. In parte roman istoric, in parte bildungsroman, in parte basm, Memoriile unei gheise ii dezvaluie cititorului o lume disparuta, de un exotism plin de rafinament. (The New York Times) Fragment din roman: Cand m-am intors la okiya, Matusica ma astepta sa mergem la baia publica, ceva mai in jos pe aceeasi strada. Mai fusesem acolo si inainte, dar numai cu slujnicele mai in varsta, care de obicei imi dadeau un prosop micut si o coaja de sapun, apoi se lasau pe vine pe podeaua de gresie ca sa se spele, in timp ce faceam si eu acelasi lucru. Matusica era mult mai amabila si m-a ajutat sa ma spal pe spate. Am fost surprinsa de cat era de lipsita de sfiala si de cum isi legana de colo-colo sanii lasati, de parca n-ar fi fost altceva decat doi saculeti. De cateva ori, din greseala, chiar m-a lovit peste umar cu unul din ei. Dupa aceea m-a dus inapoi la okiya si m-a imbracat in primul chimono de matase pe care-l purtasem vreodata, unul albastru aprins cu ierburi verzi la tiv si cu flori de un galben stralucitor pe maneci si pe piept. Apoi m-a condus sus, in camera lui Hatsumomo. Inainte de a intra, m-a avertizat sever ca nu cumva s-o deranjez pe Hatsumomo in vreun fel, sau sa fac ceva ca s-o supar. Pe atunci nu am inteles, dar acum stiu exact de ce era atat de ingrijorata de acest lucru. Pentru ca, vezi tu, cand se trezeste dimineata, o gheisa e la fel ca oricare alta femeie. Tenul poate sa-i fie lucios dupa somn si rasuflarea ei poate avea un miros neplacut. E adevarat, poate avea o coafura uimitoare chiar si cand se chinuie sa deschida ochii, dar in toate celelalte privinte e o femeie ca toate femeile, si deloc gheisa. Numai cand se asaza in fata oglinzii ca sa se fardeze cu atata grija devine gheisa. Si nu vreau sa spun cu asta ca atunci incepe sa arate ca o gheisa. Atunci incepe de fapt sa gandeasca asa.