Mysterium Coniunctionis. Cercetari asupra separarii si unirii contrastelor sufletesti in alchimie - Opere Complete, vol. 14/3

Ai cumparat produsul Mysterium Coniunctionis. Cercetari asupra separarii si unirii contrastelor sufletesti in alchimie - Opere Complete, vol. 14/3 ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Printre acele texte care sunt semnificative aproape exclusiv din punct de vedere psihologic se numara tratatul nostru, Aurora consurgens, care reprezinta un unicat chiar si in cadrul literaturii alchimice contemporane, din punct de vedere al continutului si al stilului. JUNG a descoperit primul semnificatia acestui tratat si l-a prezentat pe scurt in Psihologie si alchimie. In timp ce alte texte citau pana acum doar pe-alocuri pasaje conventionale ale Sfintei Scripturi, acest tratat este compus aproape in intregime din citate din Biblie, la al caror sens «alchimic» se face aluzie prin citate alchimice clasice intretesute, astfel incat trebuie sa presupunem ca autorul, prin «alchimia sa», orice ar fi inteles el prin acest termen, a incercat sa descrie sau sa prezinte o traire religioasa sau — in formulare psihologica — o experienta nemijlocita a inconstientului. Faptul ca scrierea ar fi «blasfemiatoare» este o judecata a secolelor «iluministe» ulterioare — insa mie mi se pare neindoielnic ca autorul a vrut sa exprime cu seriozitate si foarte patruns un «mysterium ineffabile». «Profesorul C.G. JUNG a descoperit tratatul alchimic Aurora consurgens si l-a adus din nou la lumina. Am primit de la el insarcinarea de a ma ocupa de editia prezenta si mi-a pus la dispozitie in acest sens fotocopiile manuscriselor si in plus tot materialul sau cuprinzator, aproape inaccesibil in biblioteci, despre alchimie. Pentru aceste lucruri si pentru ajutorul si stimularea in munca doresc sa-mi exprim in acest loc multumirile cele mai cordiale. In ceea ce priveste ipoteza ca textul ar reda ultimele cuvinte ale Sfantului TOMA D’AQUINO, trebuie sa subliniez ca m-am ocupat in primul rand de ordonarea alchimica si psihologica a textului si sunt constienta ca intr-o asemenea intreprindere de hagiografie imi lipsesc cunostintele mai temeinice — dar din pacate textul insusi constrange la acest procedeu transversal, datorita facultatilor separate. De aceea nici in capitolul meu de incheiere nu este vorba de nimic altceva decat de expunerea unei ipoteze pe care o prezint cu speranta ca alte rezultate ale cercetarilor vor ajuta la clarificarea problemei.