Desfasurat pe parcursul a 11 ani (1999-2010), dialogul dintre Norman Manea si Edward Kanterian atinge toate controversele fierbinti ale acestei perioade - culturale, politice, ideologice -, internationale sau romanesti. De la Holocaust si antisemitism la problema irakiana si islamism, de la icoana ca manifestare a religiei pana la scriitori si opere marcante ale literaturii moderne, cei doi interlocutori schiteaza un tablou plin de culoare al finalului de secol XX si al inceputului noului mileniu. Trei dezbateri esentiale , crede Edward Kanterian, as fi provocat in Romania ultimelor decenii. Nu stiu cat de esentiale, dar stiu prea bine cat de apasatoare si prelungite au fost urmarile. Deci: de ce, pentru ce, cu ce folos ma supun unor riscuri previzibile? Ezitarile nu au fost putine, chiar daca au fost invinse, pana la urma, de o instinctiva si puerila indarjire de a ramane moraliceste viu (tocmai prin imprudenta si nestapanire). Sa raman, de fapt - mai modest si mai exact spus -, eu insumi. Un raspuns fara inalte indreptatiri morale, fara disculpari sau somatii. Asemenea deloc laudabila si imprudenta consecventa, ca si tematica fara frontiere (chiar cand e inevitabil particularizata) scot, poate, aceste dialoguri din cadrul stramt si efemer al ograzii locale... - Norman Manea
Scrie parerea ta
Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian/Norman Manea
Ai cumparat produsul Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian/Norman Manea ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Desfasurat pe parcursul a 11 ani (1999-2010), dialogul dintre Norman Manea si Edward Kanterian atinge toate controversele fierbinti ale acestei perioade - culturale, politice, ideologice -, internationale sau romanesti. De la Holocaust si antisemitism la problema irakiana si islamism, de la icoana ca manifestare a religiei pana la scriitori si opere marcante ale literaturii moderne, cei doi interlocutori schiteaza un tablou plin de culoare al finalului de secol XX si al inceputului noului mileniu. Trei dezbateri esentiale , crede Edward Kanterian, as fi provocat in Romania ultimelor decenii. Nu stiu cat de esentiale, dar stiu prea bine cat de apasatoare si prelungite au fost urmarile. Deci: de ce, pentru ce, cu ce folos ma supun unor riscuri previzibile? Ezitarile nu au fost putine, chiar daca au fost invinse, pana la urma, de o instinctiva si puerila indarjire de a ramane moraliceste viu (tocmai prin imprudenta si nestapanire). Sa raman, de fapt - mai modest si mai exact spus -, eu insumi. Un raspuns fara inalte indreptatiri morale, fara disculpari sau somatii. Asemenea deloc laudabila si imprudenta consecventa, ca si tematica fara frontiere (chiar cand e inevitabil particularizata) scot, poate, aceste dialoguri din cadrul stramt si efemer al ograzii locale... - Norman Manea
Acorda un calificativ