Enciclopedia Plantelor Medicinale Cultivate Din Romania - Mihaela Temelie

Ai cumparat produsul Enciclopedia Plantelor Medicinale Cultivate Din Romania - Mihaela Temelie ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

In Romania, dintre plantele care au proprietati medicinale, numai, aproximativ, 300 se recolteaza si se valorifica, unele ca materii prime pentru fabrici de medicamente, farmacii, pentru uz intern, altele pentru valorificare in strainatate. Si totusi o mare parte din valoarea pe care natura ne-o ofera, an de an, se pierde din lipsa de cunostinte sau din dezinteres. De aceea, se impune tot mai mult raspandirea tot mai larga a mijloacelor de cunoastere si a tehnicilor de recoltare, cat si simplificarea procedeelor de prezentare a cunostintelor necesare despre plantele medicinale. Plantele cu efect favorabil asupra organismului omului sau cu efect inhibant asupra unor agenti patogeni isi datoreaza valoarea terapeutica anumitor substante. In cazul fiecarei specii de planta medicinala trebuie cunoscut acea substanta sau acele substante care le asigura valoarea si care se numesc principii active. Din ansamblul substantelor ce se gasesc intr-o specie numai unele prezinta interes farmaceutic. La enumerarea substantelor continute de catre o specie de planta medicinala se apeleaza frecvent la toti compusii identificati in planta respectiva. Astfel, la o asemenea insiruire se nominalizeaza o serie intreaga de compusi chimici: "planta contine aminoacizi, grasimi, zaharuri, amidon, mucilagii, potasiu, etc.", texte cu care nu se spune nimic fiindca nu exista nici o planta care sa nu contina substante din grupele mentionate. Situatia se schimba doar atunci, cand substanta cu pricina se gaseste intr-un procent semnificativ mai mare in comparatie cu alte plante. Cantitatile insemnate de mucilagii din nalba sau podbal confera acestor substante interes terapeutic. Din intreaga compozitie chimica a unei specii prezinta interes terapeutic numai substantele biologic active. Valoarea produsului vegetal este conditionata de continutul in principii active. Acestea sunt: a) Vitamine. Vitaminele sunt substante organice complexe, indispensabile desfasurarii normale a proceselor vitale. Organismul uman are realmente nevoie de un aport zilnic din toate cele 13 vitamine absolut necesare acestea sunt: A, B1, B2, B6, B12, C, D - D1 - D3, E, H, K - K1 - K2, PP, acid pantotenic, acid folic. Vitaminele constituie principiile cele mai importante care sunt sintetizate in frunze (in special). Plantele medicinale nu ofera cantitati prea mari din vitamine, dar inaltul lor grad de asimilabilitate, faptul ca se absorb impreuna cu celelalte principii active (care vin sa completeze efectul terapeutic urmarit) le confera acestora o importanta deosebita. De exemplu: - macesul (in fructe) este bogat in vitamine C, A, B1, B2, P, K, acid nicotinic, dar si alte substante cu valoare terapeutica cum ar fi: tanin, acid malic, acid citric, pectine, zaharuri. - urzica este bogata in vitamine C, K, A, B2 mai contine substante azotoase, clorofila, mucilagii. b) Glicozide (heterozide) Glicozidele sau heterozidele sunt compusi alcatuiti dintr-o componenta glucidica si o componenta neglucidica, denumita aglicon, a carei structura chimica poate fi foarte diferita. Agliconul confera glicozidelor proprietati fizice, chimice si farmacologice specifice, conditionand in cea mai mare masura utilizarea lor ca substante terapeutice. Din grupul glicozidelor fac parte: - b1. Cardiotonice. Acest tip de glicozide este raspandit in frunzele plantelor din familiile Apocynaceae, Liliaceae si Scrophulariaceae. Au actiune favorabila asupra cordului bolnav, diminuand pulsul, regularizand ritmul si bataile inimii actioneaza uneori si ca diuretic. - b2. Antracenozide. Compusii din aceasta categorie se gasesc in radacinile mai multor plante, dar, in special, in scoarta si frunzele de Rhamnus frangula (crusin). Din aceasta categorie fac parte frangulina si senozida. Actiunea lor este purgativa sau laxativa ori laxativ - purgativa. - b3. Saponozide. Saponozidele sunt raspandite indeosebi la reprezentantii familiilor Dioscoreaceae, Amarylidaceae, Liliaceae, Scrophulariaceae. Din acest grup fac parte saponinele: tigonina, gitonina, digitonina, holoturina, etc. Saponinele au actiune expectoranta, hemolizanta si in unele cazuri depurativa. - b4. Flavonozide. Compusii din aceasta categorie se gasesc in florile si radacinile unor plante din familiile Scrophulariaceae, Compositae, Leguminosae, Rosaceae, fiind cunoscuti circa 50 derivati flavonici care se gasesc liberi sau sub forma de glicozide. Flavonele formeaza cristale incolore. Ele au actiune, predominant, diuretica. - b5. Taninuri. Taninurile sunt substante prezente la numeroase specii de plante superioare si localizate in sucul vacuolar al celulelor corticale, frunzelor si fructelor. Taninurile se prezinta sub forma unor solutii concentrate, refrigerente. Proportia in care se gasesc ele variaza in limite foarte mari, de exemplu: in scoarta de Quercus sp. 10 - 20%, la Salix sp. 9 - 13%, la Tilia sp. 15 - 20%, etc. Taninurile sunt astringente si au rol hemostatic. - b6. Tioglicozide. Tioglicozidele, un alt grup de glicozizi, prezinta caracteristici de activare locala a circulatiei sangelui. c) Alcaloizi. Alcaloizii sunt substante cu caracter bazic, raspandite, in special, la dicotiledonate. Acestia constituie un grup foarte heterogen din punct de vedere chimic. Desi sunt substante toxice, in doze mici se folosesc in terapia unor afectiuni, avand o actiune calmanta, anestezica si curativa. Din multitudinea de alcaloizi se pot enumera: atropina din frunzele de Atropa bella - donna (matraguna), papaverina din semintele de Papaver rhoeas (macul de camp), cumarina din Melilotus officinalis (sulfina), umbeliferina din florile de Matricaria chamomilla (musetel), etc. d) Holozide. Dintre cele mai importante holozide pot fi enumerate: - d1. Gume. Gumele sunt poliglucide complexe, care prin hidroliza dau galactoza, manoza, glucoza, ramnoza, xiloza si alte monoze. Ele au proprietatea de a retine apa, formand cleiuri, solutii mucilaginoase si geluri. Se intalnesc la semintele plantelor din familiile Leguminosae, Liliaceae si in tuberculii plantelor din familia Araceae, sub forma de substante de rezerva. Gumele au proprietati emoliente. - d2. Mucilagii. Mucilagiile se gasesc in scoartele unor copaci, in cotiledoanele multor seminte unde au rol de a retine apa, preintampinand procesul de deshidratare. Mucilagiile au diverse roluri. - d3. Pectine. Pectinele sunt polizaharide de natura necelulozica, care se gasesc in structura peretelui celular al plantelor, mai ales in fructe (aproximativ 30%), in bulbi si fibre vegetale. Pectinele sunt substante hidrofile, care prin imbibare cu apa se transforma in mucilagii. In fructele coapte pectinele se combina cu apa, glucide si acizi in diferite concentratii si dau nastere la geluri. Pectinele intra in compozitia membranei celulare, dar se pot acumula si in vacuole. Aceste substante au actiune coagulanta. - d4. Celuloza. Celuloza este un polizaharid ce constituie principalul component al membranei celulei vegetale. Continutul de celuloza variaza considerabil la diferite tipuri de celule: astfel in tesutul lemnos este in proportie de 40 - 50%, pentru ca in celulele endospermului sa ajunga la 1%, iar in stratul suberos al peretilor secundari sa lipseasca. In plante celuloza este asociata cu alte substante: lignina, pectina, hemiceluloza, diferite rasini, lipide, glicozide, taninuri, etc. Celuloza este importanta pentru activitatea tubului digestiv. - d5. Amidon. Amidonul reprezinta rezerva de polizaharide cea mai insemnata din plantele verzi si constituie principala sursa de glucide (oze) pentru alimentatia omului si hrana animalelor. Amidonul, rezultat in urma procesului de fotosinteza, se depoziteaza in seminte, bulbi si tuberculi, sub forma de granule de marimi, structura si aspect caracteristice pentru diferite specii vegetale. Granulele de amidon contin pe langa polioze constituente ale amidonului si apa, fosfati, lipide, acizi grasi, etc. Amidonul are rol energetic. e) Uleiuri eterice. Uleiurile eterice se afla sub forma unor picaturi refrigerente, volatile. Se intalnesc, de exemplu, in celulele petalelor de Rosa canina (maces), in perii secretori de la plantele familiei Labiatae. Peretii celulelor in care se gasesc uleiuri eterice sunt, de obicei, suberizati, fiind astfel impermeabili. Uleiurile eterice se depoziteaza in vezicule intracelulare lipsite de membrana sau in cazul perilor secretori, dupa elaborarea lor in citoplasma traverseaza peretele si se acumuleaza intr-o vezicula subcuticulara de unde se evapora in atmosfera. Aceste substante sunt importante pentru efectul lor antimicrobian si antiseptic. f) Rasini. Rasinile provin din oxidarea si polimerizarea uleiurilor eterice. Sunt substante vascoase, cu o compozitie complexa, fiind un amestec de terpene si acizi rezinici. Se gasesc in citoplasma sub forma unor picaturi fine, stralucitoare, care difuzeaza in spatii intercelulare sau se depoziteaza in cavitati si canale rezinifere. g) Antociani. Antocianii sunt pigmenti raspanditi in flori, fructe, frunze, radacini care isi schimba culoarea in functie de pH - ul celular. Cei mai cunoscuti antociani sunt: peonina, malvina, cianina, rutinul, etc. Rolul lor este insuficient cunoscut. h) Fitoncide. Fitoncidele sunt substante volatile, similar antibioticelor, sintetizate de unele plante superioare (indeosebi plantele din familiile Liliaceae, Cruciferae) si au proprietati bacteriostatice, antibactericide si antifungice. i) Substante amare. Substantele amare formeaza o grupa in care pot fi incadrate substante de diferite structuri datorita unei singure proprietati organoleptice comune, si anume: gustul lor este amar chiar si in dilutii mari. Se intalnesc frecvent la plantele din familia Compositae. Produsele amare pot fi: amare pure, amare mucilaginoase si amare aromatice, acestea din urma continand si ulei volatil. Substantele amare au actiune tonic - amara, stomahic si stimuleaza pofta de mancare. j) Acizi organici. Acizii organici sunt compusi care contin una sau mai multe grupari carboxilice. Sunt larg raspanditi in regnul vegetal, gasindu-se atat in stare libera, cat si sub forma de saruri sau esteri. PLANTE MEDICINALE CULTIVATE ALOE Aloe arborescens L. - Fam. Liliaceae Ecologie. Raspandire. Aloe, cunoscuta inca din antichitate, este originara din Africa Tropicala si Meridionala, unde atinge talia unui arbore. Iubitoare de aer si lumina. Aloe este raspandita in sudul Africii. In Romania se cultiva ca planta ornamentala de apartament. Descrierea plantei. Aloe este o planta ierboasa, perena, tulpina este inalta pana la 3 m, diametrul 5 - 8 cm, neramificata, cu internodii dese, palide. Frunzele carnoase, persistente, dispuse in spirala, fara fibre, suculente, lungi de 45 - 60 cm, canaliculate, pe margini cu spini moi. Florile rosii, cu cate 6 stamine, cilindrice, drepte, lungi de 3 - 4 cm, concrescute la baza intr-un tub scurt, dispuse in inflorescenta densa, spiciforma. Infloreste iarna. Organul utilizat. De la aloe se folosesc frunzele - Aloe folium - si/sau planta - Aloe herba. Recoltare. De pe plante de aloe, in varsta de 3 - 5 ani, se recolteaza frunze sau parti de planta prin taiere cu cutitul sau foarfeca. Se foloseste in stare proaspata sau sub forma de pulbere. Principii active. Produsul de aloe contine capaloina, substanta activa amara, precum si derivati de antrachinona. Actiune farmacologica. Recomandari. Preparatele de aloe au importanta terapeutica in medicina umana populara si culta. Principiile active pe care le contine au rol bacteriostatic, in special fata de bacilul Koch si stafilococi, stimulent digestiv, purgativ. Folosita in constipatie, indigestii, anorexie, ulcer, angina, gripa, dureri de cap, dureri de dinti, scleroza, astenie, reumatism, plagi, dermatite, arsuri, eczeme, ulceratii, mastoidita, astm, alcoolism, astenie nervoasa. De precizat: in timpul tratamentului se exclud din alimentatie laptele, ouale si se consuma cat mai multe fructe si supe de legume. Mod de administrare. Uz intern: pentru tratarea constipatiei cronice habituale decoct dintr-un varf de cutit de pulbere de planta la 250 ml apa si amestecat cu 1 - 2 linguri de miere de albine. Se fierbe 3 minute. Se strecoara. Se iau zilnic cate 3 linguri, inainte de mese. In ulcer, gripa, angina, dureri de cap, dureri de dinti, eczeme, scleroza, astm, astenie nervoasa, reumatism, alcoolism, se face cura de aloe pregatita dintr-un exemplar de 3 - 5 ani, neudat de 5 zile inainte de folosire astfel: intr-un borcan de sticla se ia 1500 g de planta trecuta prin masina de tocat carne. Se adauga 2500 g miere de albine de mai si 3500 ml vin rosu, de 14 - 180. Se pastreaza 5 zile intr-un loc racoros si intunecos. Rezulta un extract cu o buna eficienta terapeutica. In primele 7 zile se ia cate o lingurita, de 3 ori pe zi, cu cca. 2 ore inainte de masa. Dupa aceea se ia cate o lingura de 3 ori pe zi cu o ora inainte de masa. Durata curei este de 3 - 4 saptamani. In urmatorul tabel sunt redate datele de interes despre planta descrisa: Denumire stiintifica si populara Aloe arborescens aloe Alte denumiri populare ale plantei Actiune farmacologica Organ utilizat Mod de administrare doftor rol bacteriostatic, (fata de bacilul Koch, stafilococi), stimulent digestiv, purgativ frunze, parti de planta extract, pulbere Indice de boli tratate cu plante medicinale cultivate A Abces: bob, cartof, ceapa, galbenele, in, musetel, patlagele vinete, praz, secara, smochin, usturoi, varza. Abces dentar: musetel, nalba de cultura, nalba de gradina. Acnee: fasole, galbenele, hamei, nap, patlagele rosii, praz, varza. Adenita: nalba de cultura, stevie, varza. Afectiuni bucale: busuioc, patrunjel, trandafir de dulceata, trandafir de luna, varza, vita de vie, zmeur. Afectiuni tiroidiene: varza. Afte: busuioc, calomfir, ceapa, lamai, morcov, trandafir de dulceata, trandafir de lu- na. Albuminurie: ceapa, coacaze rosii, fasole, nuc, porumb, praz, ridiche rosie, tei, teli- na. Alcoolism: aloe, ardei iute, ceapa, coacaz rosu, patrunjel, praz, revent, varza. Alergii: maslin, pelin, ridiche. Alopecie (chelie): ardei iute, orz. Amenoree: leustean, patrunjel, ridiche. Amigdalita: bob, fenicul, lamai, maslin, musetel, nalba de cultura, nuc, par, rozma- rin, sfecla de zahar, sfecla furajera, tei alb, tei cu frunza mare, trandafir de dul- ceata, zmeur. Anemie: fasole, mar, morcov, orz, pastarnac, piersic, prun, patlagele rosii, pepene galben, rozmarin, salata, sfecla rosie, spanac, sparanghel, stevie, varza, vita de vie. B Batatura: praz, revent, ricin, smochin, usturoi. Balbaiala: levantica. Blenoragie: hamei, liliac, salvie. Blocaj renal: stevie. Brosita: asmatui, busuioc, ceapa, chimen, cimbru de gradina, condurasi, fenicul, grau, isop, morcov, nalba de cultura, nalba de gradina, nap, orz, ridiche, spa- ranghel, stanjenel, tei, telina, usturoi, varza rosie, zmeur. Brosita cronica: - pentru combaterea spasmului bronhic: isop, - pentru combaterea tusei: fenicul, - pentru fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice: nalba de cultura, nalba de gradina, - pentru combaterea infectiei bronhice: busuioc, ceapa, cimbru de cultura, marar, ridiche, usturoi, varza. CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................. pag. 5 PLANTE MEDICINALE CULTIVATE ..........................................................pag.21 1. aloe .................................................................................................pag.21 2. ananas ............................................................................................pag.23 3. anason ............................................................................................pag.25 4. andive .............................................................................................pag.27 5. anghinare .......................................................................................pag.29 6. arahide ...........................................................................................pag.32 7. arbore de cafea ...............................................................................pag.34 8. arbore de camfor ............................................................................pag.36 9. arbore de chinina ...........................................................................pag.38 10. ardei .............................................................................................pag.40 11. armurariu .....................................................................................pag.43 12. asmatui ........................................................................................pag.46 13. bame ............................................................................................pag.48 14. barba imparatului .........................................................................pag.50 15. banutei .........................................................................................pag.52 16. bob ...............................................................................................pag.54 17. bujor ............................................................................................pag.57 18. bumbac ........................................................................................pag.59 19. busuioc ........................................................................................pag.61 20. cais ...............................................................................................pag.64 21. calomfir .......................................................................................pag.66 22. cardon ..........................................................................................pag.68 23. cartof ............................................................................................pag.71 24. castan comestibil .........................................................................pag.74 25. castan salbatec .............................................................................pag.77 26. castravete .....................................................................................pag.80 27. canepa ..........................................................................................pag.83 28. capsun ..........................................................................................pag.85 29. ceai ..............................................................................................pag.88 30. ceapa ............................................................................................pag.90 31. chimen .........................................................................................pag.94 32. cimbru de gradina ........................................................................pag.96 33. cimisir ..........................................................................................pag.99 34. cires ............................................................................................. pag.101 35. coacaz rosu .................................................................................. pag.103 36. condurasi ..................................................................................... pag.105 37. conopida ...................................................................................... pag.107 38. coriandru ...................................................................................... pag.109 39. craite ............................................................................................ pag.111 40. creasta cocosului ......................................................................... pag.113 41. crin alb ......................................................................................... pag.115 42. curmal .......................................................................................... pag.118 43. dafin ............................................................................................. pag.120 44. degetel lanos ................................................................................ pag.122 45. degetel rosu ................................................................................. pag.125 46. dovleac ........................................................................................ pag.128 47. dovleac turcesc ............................................................................ pag.130 48. dovlecel ....................................................................................... pag.132 49. dud alb ......................................................................................... pag.135 50. dud negru ..................................................................................... pag.137 51. fasole ........................................................................................... pag.139 52. fenicul .......................................................................................... pag.143 53. floarea - soarelui ......................................................................... pag.146 54. garoafa de cultura ........................................................................ pag.149 55. galbenele ...................................................................................... pag.151 56. grau .............................................................................................. pag.154 57. grapefruit ..................................................................................... pag.157 58. gulie ............................................................................................. pag.160 59. gutui ............................................................................................. pag.162 60. hamei ........................................................................................... pag.165 61. hrean ............................................................................................ pag.167 62. hrisca ........................................................................................... pag.169 63. iasomie ........................................................................................ pag.171 64. iasomie de padure ........................................................................ pag.173 65. in ................................................................................................. pag.175 66. isop .............................................................................................. pag.178 67. lacramioare .................................................................................. pag.181 68. lamai ............................................................................................ pag.183 69. leustean ........................................................................................ pag.187 70. levantica ...................................................................................... pag.190 71. liliac ............................................................................................. pag.194 72. linte .............................................................................................. pag.196 73. loboda .......................................................................................... pag.198 74. lupin ............................................................................................. pag.200 75. mac .............................................................................................. pag.202 76. mandarin ...................................................................................... pag.204 77. mazare ......................................................................................... pag.206 78. macris .......................................................................................... pag.208 79. maghiran ...................................................................................... pag.210 80. mar ............................................................................................... pag.212 81. marar ............................................................................................ pag.215 82. maslin .......................................................................................... pag.218 83. menta ........................................................................................... pag.221 84. menta creata ................................................................................. pag.224 85. migdal .......................................................................................... pag.226 86. morcov ......................................................................................... pag.228 87. musetel ........................................................................................ pag.230 88. mustar alb .................................................................................... pag.233 89. mustar negru ................................................................................ pag.235 90. nalba de cultura ........................................................................... pag.237 91. nalba de gradina .......................................................................... pag.240 92. nap ............................................................................................... pag.243 93. narcise albe .................................................................................. pag.245 94. narcise galbene ............................................................................ pag.247 95. naut .............................................................................................. pag.249 96. negrilica ....................................................................................... pag.251 97. nuc ............................................................................................... pag.253 98. obligeana ..................................................................................... pag.256 99. orez .............................................................................................. pag.259 100. orz ............................................................................................. pag.261 101. ovaz ........................................................................................... pag.263 102. par ............................................................................................. pag.265 103. pastarnac ................................................................................... pag.268 104. patlagele rosii ............................................................................ pag.270 105. patlagele vinete ......................................................................... pag.273 106. patrunjel .................................................................................... pag.275 107. pelin ........................................................................................... pag.279 108. pepene galben ............................................................................ pag.281 109. pepene verde ............................................................................. pag.283 110. piersic ........................................................................................ pag.285 111. portocal ..................................................................................... pag.288 112. porumb ...................................................................................... pag.291 113. praz ............................................................................................ pag.293 114. prun ........................................................................................... pag.295 115. revent ......................................................................................... pag.297 116. ricin ........................................................................................... pag.299 117. ridiche ....................................................................................... pag.301 118. rozmarin .................................................................................... pag.303 119. salata ......................................................................................... pag.306 120. salcam ....................................................................................... pag.308 121. salcam japonez .......................................................................... pag.310 122. salvie ......................................................................................... pag.312 123. schinduful................................................................................... pag.315 124. schinelul ..................................................................................... pag.318 125. scortisoara ................................................................................. pag.321 126. secara ......................................................................................... pag.323 127. sfecla furajera ............................................................................ pag.325 128. sfecla rosie ................................................................................ pag.327 129. sfecla de zahar ........................................................................... pag.330 130. smochin ..................................................................................... pag.332 131. soia ............................................................................................ pag.335 132. spanac ........................................................................................ pag.337 133. sparanghel ................................................................................. pag.339 134. stanjenel .................................................................................... pag.342 135. sofran ......................................................................................... pag.344 136. sofranel ...................................................................................... pag.346 137. stevie ......................................................................................... pag.348 138. tarhon ........................................................................................ pag.350 139. tei ............................................................................................... pag.352 140. tei alb ......................................................................................... pag.355 141. tei cu frunza mare ...................................................................... pag.358 142. trandafir de dulceata .................................................................. pag.361 143. trandafir de luna ........................................................................ pag.363 144. tuia ............................................................................................. pag.365 145. telina .......................................................................................... pag.367 146. usturoi ....................................................................................... pag.370 147. varza alba .................................................................................. pag.374 148. varza rosie ................................................................................. pag.377 149. visin ........................................................................................... pag.380 150. vita de vie .................................................................................. pag.382 151. zmeur ......................................................................................... pag.385 Indice de boli tratate cu plante medicinale cultivate ....................................... pag.387 Glosar ................................................................................................................... pag.396 Clasificarea botanica a speciilor de plante descrise ......................................... pag.401 Index de denumiri stiintifice ............................................................................... pag.405 Bibliografie selectiva ........................................................................................... pag.407 Pozele din interiorul enciclopediei sunt alb-negru.