Inchide ochii si imagineaza-ti copacii din fata casei, paraul in care iti racoreai picioarele in copilarie, dansul albinelor si al fluturilor intr-o zi torida de vara! Deschide ochii si gandeste-te: cand ti-ai oferit ultima oara un moment de tihna pentru a privi natura inconjuratoare si pentru a trai ancorat in dinamismul oranduielii ei? Ei bine, prin intermediul cartii Vine iarna te poti (re)conectala natura acum! Scrisa de Tony Johnston si ilustrata de Jim LaMarche, povestea ne lanseaza invitatia de a explora tainele si frumusetea lumii naturale, ascultandu-i tacerea si freamatul si cunoscandu-i vietuitoarele. Naratiunea debuteaza in luna septembrie si se incheie odata cu finalul lunii noiembrie si ne propune drept ghid, pentru a descoperi spectacolul naturii, o copila. Aceasta tine sub observatie o poiana si consemneaza activitatea animalelor care trec pe aici, netulburandu-le insa linistea. Din acest punct de vedere, fetita ne mijloceste intalnirea cu o vulpe roscata, cu o ursoaica si cu puii ei, cu o familie de sconcsi sau cu un card de gaste salbatice. Mai mult decat atat, franturile despre aparitia si manifestareafiintelor salbatice sunt impletite cu remarci despre schimbarile prin care trece natura, in asteptarea iernii. Fiecare paragraf al cartii, cu exceptia ultimului, se sfarseste cu propozitia Vine iarna , repetata ca un refren narativ si ca memento al unor schimbari iminente - ciclicitatea inerenta a anotimpurilor, dar si trecerea ireversibila a timpului. Pe de alta parte, povestea isi transgreseaza si simpla miza descriptiva prin insertia unor comentarii personale privind derularea existentei in salbaticie. De remarcat este faptul ca protagonista nu interfereaza in activitatea animalelor, ci admira in tacere spectacolul revelat. In plus, aprecierile privind randuiala vietuitoarelor privite subliniaza inca o data admiratia pentru un univers echilibrat, firesc si complementar. In fond, asa cum afirma si copila, "putem invata multe de la animale. Despre rabdare. Despre adevar. Despre liniste". Si despre a ne determina limitele in convietuirea cu aproapele, respectandu-l si oferindu-i prilejul de a ne bucura impreuna de tot ce primim in dar de la viata! Prin plasarea actiunii in mijlocul naturii, dar si prin demersul pe care si-l propune, cartea Vine iarna , scrisa de Tony Johnston si ilustrata de Jim LaMarche, devine un jurnal despre natura, ilustrat in tonurile calde si armonice ale toamnei. Si mai mult decat atat, o perspectiva despre interactiunea vietuitoarelor din mediul inconjurator care poate fi transpusa ca lectie si in plan uman! Ilustratii color de Jim LaMarche. Traducere din limba engleza de Diana Dorobantu.
Scrie parerea ta
Vine iarna - Tony Johnston
Ai cumparat produsul Vine iarna - Tony Johnston ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Inchide ochii si imagineaza-ti copacii din fata casei, paraul in care iti racoreai picioarele in copilarie, dansul albinelor si al fluturilor intr-o zi torida de vara! Deschide ochii si gandeste-te: cand ti-ai oferit ultima oara un moment de tihna pentru a privi natura inconjuratoare si pentru a trai ancorat in dinamismul oranduielii ei? Ei bine, prin intermediul cartii Vine iarna te poti (re)conectala natura acum! Scrisa de Tony Johnston si ilustrata de Jim LaMarche, povestea ne lanseaza invitatia de a explora tainele si frumusetea lumii naturale, ascultandu-i tacerea si freamatul si cunoscandu-i vietuitoarele. Naratiunea debuteaza in luna septembrie si se incheie odata cu finalul lunii noiembrie si ne propune drept ghid, pentru a descoperi spectacolul naturii, o copila. Aceasta tine sub observatie o poiana si consemneaza activitatea animalelor care trec pe aici, netulburandu-le insa linistea. Din acest punct de vedere, fetita ne mijloceste intalnirea cu o vulpe roscata, cu o ursoaica si cu puii ei, cu o familie de sconcsi sau cu un card de gaste salbatice. Mai mult decat atat, franturile despre aparitia si manifestareafiintelor salbatice sunt impletite cu remarci despre schimbarile prin care trece natura, in asteptarea iernii. Fiecare paragraf al cartii, cu exceptia ultimului, se sfarseste cu propozitia Vine iarna , repetata ca un refren narativ si ca memento al unor schimbari iminente - ciclicitatea inerenta a anotimpurilor, dar si trecerea ireversibila a timpului. Pe de alta parte, povestea isi transgreseaza si simpla miza descriptiva prin insertia unor comentarii personale privind derularea existentei in salbaticie. De remarcat este faptul ca protagonista nu interfereaza in activitatea animalelor, ci admira in tacere spectacolul revelat. In plus, aprecierile privind randuiala vietuitoarelor privite subliniaza inca o data admiratia pentru un univers echilibrat, firesc si complementar. In fond, asa cum afirma si copila, "putem invata multe de la animale. Despre rabdare. Despre adevar. Despre liniste". Si despre a ne determina limitele in convietuirea cu aproapele, respectandu-l si oferindu-i prilejul de a ne bucura impreuna de tot ce primim in dar de la viata! Prin plasarea actiunii in mijlocul naturii, dar si prin demersul pe care si-l propune, cartea Vine iarna , scrisa de Tony Johnston si ilustrata de Jim LaMarche, devine un jurnal despre natura, ilustrat in tonurile calde si armonice ale toamnei. Si mai mult decat atat, o perspectiva despre interactiunea vietuitoarelor din mediul inconjurator care poate fi transpusa ca lectie si in plan uman! Ilustratii color de Jim LaMarche. Traducere din limba engleza de Diana Dorobantu.
Acorda un calificativ