Thermosofia si alte muze - Teodora Dumitru

Ai cumparat produsul Thermosofia si alte muze - Teodora Dumitru ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Thermosofia si alte muze. 6 studii despre Maiorescu, Eminescu, Lovinescu si modelele lor din stiinte si filosofie Volumul contine sase eseuri care exploreaza relatia dintre literatura si critica literara, pe de o parte, si stiinte si/ sau filosofie, pe de alta parte, intr-un interval ce acopera secolul al XIX-lea si inceputul secolului XX. Opere ale lui Titu Maiorescu , M. Eminescu si E. Lovinescu sunt teritorii exemplare pentru sesizarea modului in care are loc dialogul dintre arte (litere) si discipline ale cunoasterii (stiinte, filosofie). Conceptul central expus in titlul cartii - thermosofia - este o creatie ad hoc la care autoarea ajunge tratand despre influenta termodinamicii asupra poeziei lui Eminescu. Cand trece granitele stiintei si intra in sfera artelor ori a speculatiei filosofice, termodinamica se poate spune ca devine o thermosofie; simetric, cand se lasa condusa de principiile termodinamicii, filosofia devine o thermo-stiinta si totodata o thermofilie. Sunt jocuri de cuvinte, nu etichete nenegociabile. Termodinamica este, asadar, un reper dominant al cartii; trei dintre cele sase capitole trateaza despre influenta termodinamicii asupra retetelor criticii si poeziei romantice si postromantice. Dar nu este unicul reper; il preceda alte "muze" cu impact in filosofia artei, in estetica, in teoria literara, cum sunt mecanica newtoniana, teoria mintii a lui John Locke , incercarile lui J.F. Herbart de scientizare a psihologiei, varii conceptii cosmogonice si astrofizice. Iar moralele cumulate ale studiilor (capitolelor) din Thermosofia duc la concluzia ca - macar in spatiul romanesc - a fost extrem de dificil, daca nu imposibil, sa se vorbeasca plauzibil despre poezie (si despre critica/ teoria ei) ignorand orizontul stiintific al epocii. Maiorescu si Lovinescu nu procedeaza altfel, desi tot ei sunt cunoscuti in spatiul romanesc drept artizanii si/ sau custozii teoriei "autonomiei esteticului", frecvent interpretata drept legitima separare a teritoriilor si regulilor de functionare ale artei in raport cu orice alt domeniu.