Panciatantra. Cele cinci carti ale intelepciunii

Ai cumparat produsul Panciatantra. Cele cinci carti ale intelepciunii ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Panciatantra este cea mai celebra carte de povesti, fabule si cugetari din literatura sanscrita si in acelasi timp cel mai simplu si cel mai atragator tratat de intelepciune din cate s-au scris vreodata. Veacuri dupa veacuri Panciatantra s-a raspandit tot mai departe si tot mai adanc in literatura culta si in cea populara din Orient si din Occident. Azi nu mai e cu putinta sa se studieze folclorul vreunui popor european sau asiatic, fara a cunoaste mai intai Panciatantra . Panciatantra a fost de la inceput o opera care avea de scop sa invete arta de a carmui si intelepciunea in purtare, sub forma de fabule, povesti si cugetari. Ea trebuia sa serveasca la educarea printilor, dupa cum o declara si introducerea. Mai tarziu, ea a devenit din ce in ce mai mult o carte de educatie pentru tineret in genere, nu numai pentru fiii de printi. - Th. Simenschy Panciatantra este cea mai celebra opera din intreaga literatura indiana. Asa se explica rolul covarsitor pe care l-a jucat in literatura universala. Nici o carte, afara de Biblie , nu s-a raspandit atata in lume. Hertell enumera peste doua sute de versiuni diferite, in peste cincizeci de limbi, din care trei patrimi nu sunt indiene. In secolul al Xl-lea opera aceasta ajunsese in Europa si inca inainte de 1600 ea exista in greceste, latineste, spaniola, italiana, germana, engleza, paleoslava si ceha. In cateva din limbile acestea exista la acea data un numar de versiuni diferite. In vestita sa introducere la traducerea Panciatantrei , Th. Benfey a aratat cum aceasta straveche carte indiana a fertilizat timp de multe secole literatura a trei continente si cum a influentat masura covarsitoare mai aIes literatura europeana a povestilor din intreg Evul Mediu. El a izbutit sa urmareasca firul a numeroase povesti si subiecte din India prin literatura universala, punand astfel bazele literaturii comparate. - Th. Simenschy