Prelegerea de fata a fost tinuta de Heidegger la doi ani dupa publicarea lucrarii Fiinta si timp . Aproape toate problemele majore care l-au preocupat inca din tinerete, in seminarele de la Freiburg, sunt reluate si adancite aici, adaugandu-se cateva teme noi. Teza extrem de originala ca nici o constructie conceptuala nu este posibila decat pe temeiul unei situari afective este prezentata inca din introducere. Tot acolo intalnim faimoasa definitie heideggeriana a filozofiei, poate cea mai succinta definitie oferita vreodata: „Filozofia este filozofare“. Adevarul ei il dovedesc cu prisosinta paginile acestei prelegeri, fiindca intalnim aici un ganditor „la lucru“, aflat in plin act al gandirii. Felul in care analizeaza plictiseala aminteste de bine-cunoscuta analiza a angoasei din Fiinta si timp . Dar poate ca spectacolul cel mai elocvent al incordarii gandului il ofera partea a doua a volumului de fata, unde Heidegger cauta sa afle, tot pe calea analizelor fenomenologice, care este diferenta intre animal si Dasein-ul uman. Are animalul un mod specific de a fi? Are si el, precum Dasein-ul, o lume? Raspunsul va veni dupa minutioase analize, care ne poarta prin intreaga lume animala, urmand ca Heidegger sa se intoarca, dupa acest vast ocol, la raportul Dasein -ului cu lumea inteleasa ca stare de manifestare a fiintarii in intregul ei.
Scrie parerea ta
Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume. Finitudine. Singuratate - Martin Heidegger
Ai cumparat produsul Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume. Finitudine. Singuratate - Martin Heidegger ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Prelegerea de fata a fost tinuta de Heidegger la doi ani dupa publicarea lucrarii Fiinta si timp . Aproape toate problemele majore care l-au preocupat inca din tinerete, in seminarele de la Freiburg, sunt reluate si adancite aici, adaugandu-se cateva teme noi. Teza extrem de originala ca nici o constructie conceptuala nu este posibila decat pe temeiul unei situari afective este prezentata inca din introducere. Tot acolo intalnim faimoasa definitie heideggeriana a filozofiei, poate cea mai succinta definitie oferita vreodata: „Filozofia este filozofare“. Adevarul ei il dovedesc cu prisosinta paginile acestei prelegeri, fiindca intalnim aici un ganditor „la lucru“, aflat in plin act al gandirii. Felul in care analizeaza plictiseala aminteste de bine-cunoscuta analiza a angoasei din Fiinta si timp . Dar poate ca spectacolul cel mai elocvent al incordarii gandului il ofera partea a doua a volumului de fata, unde Heidegger cauta sa afle, tot pe calea analizelor fenomenologice, care este diferenta intre animal si Dasein-ul uman. Are animalul un mod specific de a fi? Are si el, precum Dasein-ul, o lume? Raspunsul va veni dupa minutioase analize, care ne poarta prin intreaga lume animala, urmand ca Heidegger sa se intoarca, dupa acest vast ocol, la raportul Dasein -ului cu lumea inteleasa ca stare de manifestare a fiintarii in intregul ei.
Acorda un calificativ