Biblia literara - Virgil Diaconu

Ai cumparat produsul Biblia literara - Virgil Diaconu ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Cartea cartilor, Biblia (biblia = carti, la plural, de la grecescul biblos, - carte) sau Sfanta Scriptura, este o colectie de 66 de carti, considerate ca fiind sfinte, redactate de-a lungul a aproape 1500 de ani de catre diversi autori evrei, inspirati de catre Duhul Sfant, si a caror adunare si oranduire in canonul sau lista cartilor religioase a Vechiului si Noului Testament a fost finalizata de invatatii si ierarhii crestini prin secolul IV d. Hr., in cadrul Sinoadelor Ecumenice. La evrei, Biblia era si este socotita si in prezent doar Vechiul Testament, pentru ca evreii nu cred ca Isus Hristos este Mesia cel asteptat de ei si, ca atare, Noul Testament, care relateaza tocmai viata, faptele si invatatura lui Isus, nu are pentru ei nicio relevanta. Vechiul Testament era scris in ebraica, limba clasica a Palestinei, si doar cateva pasaje din Ezra, Neemia si Daniel erau in aramaica, un dialect mai nou, vorbit de evreii orientali. Noul Testament era scris in limba greaca, ce era vorbita si folosita in administratie, armata si cultura, aproape in intreaga lume civilizata a acelor vremuri. Biblia evreiasca (Vechiul Testament) este denumita de evrei "Thora, Nebijim si Ketubim" ("Tora, Neviim si Ketuvim"), adica "Legea (Invatatura), Profetii (Proorocii) si Scripturile (Scrierile)", care constituie, de fapt, cele trei mari parti ale ei. Pentru Biblia evreiasca se mai folosesc si numele de Tanach si Mikra ("ceea ce este citit"). Prima parte a Bibliei evreiesti, Thora (Legea), mai poarta numele de Cele Cinci Carti ale lui Moise sau, in greceste, Pentateuhul . In total, Biblia evreiasca cuprinde 39 de carti canonice. Cartile Bibliei crestine, deci ale Vechiului si ale Noului Testament, au aproximativ 40 de autori diferiti, despre care traditia iudaica si crestina ne spun ca sunt regi (David, Solomon), invatati (Isaia, Luca), teologi (Ezra, Pavel), autoritati conducatoare (Moise, Daniel, Neemia), pastori si mestesugari (Amos, Petru), prooroci (Ezechiel, Ioel), 7 muzicieni (Asaf, fiii lui Cora), anonimi. Despre cartile Vechiului Testament, Biblia Sinodala (2015, p. 1413) afirma ca acestea au fost scrise in perioada 1230 i.Hr. - 96 d.Hr. Citind Biblia, constatam ca ea este de o mare diversitate tematica, asa incat am putea spune ca ea se compune din mai multe Biblii, si anume din Biblia istorica, Biblia religioasa, Biblia morala, Biblia sapientiala, Biblia literara, Biblia legislativa, Biblia existentiala sau a vietii sociale etc. Valoarea culturala si spirituala a Bibliei este, asadar, complexa, ea neavand numai o valoare religioasa, doctrinara. Dintre toate aceste Biblii, pe mine m-a sedus mai cu seama Biblia literara, deci partea literara a Bibliei. Constatam astfel ca literatura importanta a lumii nu se afla doar in cartile pe care le numim "de literatura", ci si in Biblie, adica intr-o carte pe care de regula o socotim doar "religioasa". Si de indata ce, la 27 de ani, cand am descoperit valoarea literara a Bibliei, proiectul meu a devenit Biblia literara, asadar scrierea unei carti care sa cuprinda, pe de o parte, substanta literara a Bibliei, iar pe de alta parte interpretarea acestei substante. Substanta Bibliei literare se compune din cartile dominant literare ale Bibliei, asadar din cele sase carti "didactico-poetice" ale Vechiului Testament, si anume Iov, Psalmi, Pilde (Proverbe), Eclesiastul, Cantarea cantarilor, Plangerile lui Ieremia, precum si din multe alte scrieri si fragmente de carti cu caracter literar-poetic si sapiential, din Vechiul si Noul Testament, cum sunt anumite pasaje din Evanghelii, cantecele, profetiile, imnurile, naratiunile, povestirile istorice, povestirile moralizatoare, scrierile meditativ-filozofice, lamentatiile, rugaciunile, pildele, poeziile, scrisorile etc. Biblia literara ar trebui sa fie o colectie de carti si texte specific literare extrase din Biblie, deci independente fizic de Biblia propriu-zisa, o colectie de proze, poezii, scrieri sapientiale, scrieri epice etc., insotite de comentariile respective, care sa evidentieze tocmai dimensiunea dominant literara a acestor texte, deci frumusetea lor literar-artistica. Proiectul Bibliei literare sau al Bibliei poetice s-a nascut in anul 1975, cand am reusit sa cumpar de la o biserica prima Biblie, editata chiar in acel an, si sa o deschid pentru prima data in mine. Dar cum in anii "socialismului multilateral dezvoltat" nu imi inchipuiam ca proiectul Biblia literara este posibil, lucrul la acest proiect a inceput tarziu, abia in ianuarie 2018... Si imi dau seama ca nu voi avea nicidecum timp sa il duc la capat, de vreme ce proiectul presupune mai multe volume de texte biblice si comentarii asupra lor... Si totusi, un prim pas in implinirea gandului meu din stralucitorii ani tineri este chiar volumul de fata. Lucrand la acest volum, constat ca nu sunt singurul care a avut ideea unei astfel de carti... De altfel, cine ar putea spune azi ca, dupa mai bine de 2000 de ani de exegeza a cartilor Bibliei, putem avea o idee cu totul noua in abordarea lor? Pe de alta parte, toate studiile romanesti sau straine care trateaza despre literatura din Biblie, nu fac decat sa confirme pertinenta si anvergura unei idei, deci a Bibliei literare. Intentia Bibliei literare este aceea de a face cunoscuta mai bine literatura biblica, deci literatura din Biblie, dar nu pentru faptul expres ca aceasta literatura se afla in Biblie si ca Biblia i-ar oferi acestei literaturi vreo aura, ci pentru ca literatura care locuieste aici (sau este extrasa de aici) este, pur si simplu, literatura, mai precis o literatura de valoare, performanta. Pentru ca nu Biblia da valoare cartilor ei literare, ci cartile literare pe care ea le contine sunt acelea care dau valoare literara Bibliei. Daca cititorii si poetii de astazi vor da sau nu atentie acestor mari opere literare ale umanitatii, Ecclesiastul, Cantarea Cantarilor sau Cartea lui Iov , sa spunem, si poeticii lor complexe, acest fapt tine doar de setea lor intelectuala si de inteligenta lor artistica. Noi, care deja am descoperit apa vie, putem, desigur, sa dezvaluim si altora izvorul, insa setea de literatura, setea de poezie este a fiecaruia. Si este alegerea fiecaruia daca el va bea sau nu din izvorul pe care i l-am dezvelit.