Transformarea in sistem a mariajului dintre politica si stiinta are in Romania un an de nastere: 1970.Este anul formarii la initiativa lui Ceausescu a Academiei de Stiinte Sociale si Politice.Contrar aparentei de ordine cazona pe care regimul cauta sa o degaje, Romania ceausista, ca siGermania lui Hitler, era un stat dezorganizat. In absenta unei viziuni complexe de functionare a nouluitip de stat imaginat de Ceausescu, dar si ca urmare a concentrarii totale a puterii in mainile acestuia,coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe intre diversele aripi ale nomenclaturii. Stiinta departid nu a facut exceptie. Policentrismul academic – existenta mai multor institutii cu atributiiasemanatoare, unele create de Ceausescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR,Academia Stefan Gheorghiu) – fenomen tipic unui stat care functiona in baza „indicatiilor“ liderului,nu ascundea o deosebire fundamentala de vederi intre actorii sai. Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise. In numai cativa ani de la inceputulreformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitaricu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid. Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in „epoca Ceausescu“ si „constructorii“ acesteia. Primiiconfereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului lefacilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale. Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni. CosminPopa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat inistoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. Si-afacut studiile universitare la Bucuresti si Moscova. Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013. A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef dedepartament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelorizvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depusla Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentruProgramul Centenar al Academiei Romane.
Scrie parerea ta
Intelectualii lui Ceausescu si Academia de Stiinte Sociale si Politice (1970-1989) - Cosmin Popa
Ai cumparat produsul Intelectualii lui Ceausescu si Academia de Stiinte Sociale si Politice (1970-1989) - Cosmin Popa ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Transformarea in sistem a mariajului dintre politica si stiinta are in Romania un an de nastere: 1970.Este anul formarii la initiativa lui Ceausescu a Academiei de Stiinte Sociale si Politice.Contrar aparentei de ordine cazona pe care regimul cauta sa o degaje, Romania ceausista, ca siGermania lui Hitler, era un stat dezorganizat. In absenta unei viziuni complexe de functionare a nouluitip de stat imaginat de Ceausescu, dar si ca urmare a concentrarii totale a puterii in mainile acestuia,coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe intre diversele aripi ale nomenclaturii. Stiinta departid nu a facut exceptie. Policentrismul academic – existenta mai multor institutii cu atributiiasemanatoare, unele create de Ceausescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR,Academia Stefan Gheorghiu) – fenomen tipic unui stat care functiona in baza „indicatiilor“ liderului,nu ascundea o deosebire fundamentala de vederi intre actorii sai. Simbioza dintre activistul de partid si omul de stiinta reusise. In numai cativa ani de la inceputulreformelor ceausiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni si de profesori universitaricu specializari incerte si competente neverificate in afara forurilor de partid. Sistemul avea la baza colaborarea dintre intelectualii afirmati in „epoca Ceausescu“ si „constructorii“ acesteia. Primiiconfereau celei de-a doua categorii credibilitate stiintifica, in schimb, decidentii ceausismului lefacilitau accesul extraordinar la resurse si inaintarea in ierarhiile institutionale. Parazitarea reciproca era justificata printr-o gama foarte larga de pretexte, de la frica la simpla dorinta de a parveni. CosminPopa este cercetator in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Romane, specializat inistoria URSS/ Rusiei si istoria Europei Centrale si de Sud-Est, perioada comunista si contemporana. Si-afacut studiile universitare la Bucuresti si Moscova. Doctor in istorie al Universitatii Bucuresti din 2007, cu studii postdoctorale intre 2011 si 2013. A lucrat in mass-media ca documentarist, reporter, sef dedepartament si manager la Mediafax, Adevarul si NewsIn. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din Romania si Federatia Rusa, membru al Comisiei romano-ruse pentru studierea problemelorizvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depusla Moscova in timpul Primului Razboi Mondial, imputernicit pentruProgramul Centenar al Academiei Romane.
Acorda un calificativ