Barbu Dimitrie Ştirbei, născut în 1795, așa de aproapede începutul unui veac nou, ale cărui aspiraţii nu avea să leîmpărtăşească în toate, era fiul marelui boier DumitrachiBibescu. Bibeştii sunt un neam de boierinaşi olteni, care seridică pe vremea stăpânirii Austriei în Banatul Craiovei.Leagănul lor e în Gorj, unde va fi trăit depărtatul străbun,moşneanul Bibul, undeva pe plaiuri, între ţărănimea liberă,mândră a părţilor acelora. La Jupăneşti stătea, prin 1700,găsim şi pe tatăl său, Tudor Bibescu, în veacul al XVII-lea, Mihai Bibescu, boier de ţară fără dregătorie, făcândhotarnice și alte treburi de mazil. Peste douăzeci de ani,stăpâni erau aici Ion, Dumitraşcu şi Constantin, fiii, cuAnuţa, ai acelui Mihai, care a fost căpitan, adică dregător lahotare în vremurile lui; o fată, Anuţa, luase pe boierinaşulPreda din Hurez. Săuleştii, Crăsnarii erau în numărulrudelor şi vecinilor, cu care se schimbau din când în când10pământurile. Constantin a fost abia «portărel de judeţ», oboierie aşa de mică, încât abia se ridica mai presus de lipsadesăvârşită a boieriei. Ioan († 1742), căsătorit cu o Călină,are un fiu, Ştefan, şi un altul care o ia pe Balaşa Argetoianu.Dumitraşcu lăsă puţină moştenire, împovărată de datorii,fetelor sale Aniţa şi Safta, dintre care cea dintâi îl luă pe unTutoianu, tot din Gorj1. Smerite şi slabe începuturi pentruun neam care era menit să dea doi Domni Principatului muntean
Scrie parerea ta
Viata si domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei
Ai cumparat produsul Viata si domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Barbu Dimitrie Ştirbei, născut în 1795, așa de aproapede începutul unui veac nou, ale cărui aspiraţii nu avea să leîmpărtăşească în toate, era fiul marelui boier DumitrachiBibescu. Bibeştii sunt un neam de boierinaşi olteni, care seridică pe vremea stăpânirii Austriei în Banatul Craiovei.Leagănul lor e în Gorj, unde va fi trăit depărtatul străbun,moşneanul Bibul, undeva pe plaiuri, între ţărănimea liberă,mândră a părţilor acelora. La Jupăneşti stătea, prin 1700,găsim şi pe tatăl său, Tudor Bibescu, în veacul al XVII-lea, Mihai Bibescu, boier de ţară fără dregătorie, făcândhotarnice și alte treburi de mazil. Peste douăzeci de ani,stăpâni erau aici Ion, Dumitraşcu şi Constantin, fiii, cuAnuţa, ai acelui Mihai, care a fost căpitan, adică dregător lahotare în vremurile lui; o fată, Anuţa, luase pe boierinaşulPreda din Hurez. Săuleştii, Crăsnarii erau în numărulrudelor şi vecinilor, cu care se schimbau din când în când10pământurile. Constantin a fost abia «portărel de judeţ», oboierie aşa de mică, încât abia se ridica mai presus de lipsadesăvârşită a boieriei. Ioan († 1742), căsătorit cu o Călină,are un fiu, Ştefan, şi un altul care o ia pe Balaşa Argetoianu.Dumitraşcu lăsă puţină moştenire, împovărată de datorii,fetelor sale Aniţa şi Safta, dintre care cea dintâi îl luă pe unTutoianu, tot din Gorj1. Smerite şi slabe începuturi pentruun neam care era menit să dea doi Domni Principatului muntean
Acorda un calificativ