Opera lui George Cosbuc

Cod intern: xsales_1266972
Producator: Școala Ardeleană
Vizualizari: 18 / Achizitii: 8
Pret:   38.8 RON

Acest produs este publicat in categoria Librarie la data de 30-09-2023: 03:09 si vandut de BookZone. Vanzatorul isi asuma corectitudinea datelor publicate. ( alege finantarea potrivita )

  • Produs cu garantie

  • Livrare direct din stocul fizic al BookZone

  • Retur gratuit minim 14 zile de la data achizitiei

150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc Proiect editorial apărut sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud prin Biblioteca Județeană George Coșbuc Bistrița-Năsăud Petru Poantă este autorul unui excepţional eseu monografic despre poezia lui George Coşbuc, scoasă cu temeritate din muzeul şi din prejudecata istoriei literare şi adusă, printr-o valorificare critică inteligentă şi profundă, în zona sensibilităţii estetice actuale. (Mircea Iorgulescu, Scriitori tineri contemporani, 1978) Volumul de faţă reproduce cartea apărută, cu acest titlu, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, în 2004. Ea era, la rândul ei, reeditarea revizuită şi adăugită a eseului Poezia lui George Coşbuc, apărut la Editura Dacia, în 1976. Cartea a mai avut o ediţie cu titlul George Coşbuc, poetul (Editura Demiurg, 1994). Am adăugat, la final, prefeţele ediţiei George Coşbuc, Opere, apărută în îngrijirea sa (primele cinci volume) la Biblioteca Judeţeană George Coşbuc Bistriţa-Năsăud: vol. I: Balade şi idile – precedat de o succintă Cronologie, 2009; vol. II: Fire de tort, 2010; vol. III: Ziarul unui pierde-vară şi Cântece de vitejie, 2010; vol. IV: Scrieri în proză, 2011; vol. V: Publicistică, 2013. Încă de la ediţia George Coşbuc, Poezii, Dacia, 1979, fragmente din studiul lui Petru Poantă despre Coşbuc au apărut ca prefeţe sau postfeţe la diverse reeditări ale operei coşbuciene. (Irina Petraş) Ideologic, ardeleanul Coşbuc trăia mai curând în orizontul Şcolii Ardelene, astfel că mercenariatul lui intelectual de culturalizare a satelor nu era deloc un mijloc de parvenire, ci consecinţa unei consistente reverii idealiste. Poetul nu avea, în fond, nostalgia arhaicului. Credea în ideea de modernizare a satului, însă şi în aceea a conservării identităţii culturale a acestuia. (Petru Poantă
Nota clientilor