Prefață de Vasile Muscă Lucrarea de față își propune să cartografieze istoria È™i semnificaÈ›iile filosofice ale conceptului de Eternă Reîntoarcere a Identicului, aÈ™a cum apare el atât în scrierile lui Friedrich Nietzsche, dar È™i în receptarea operei sale de-a lungul timpului (punctată de nume fundamentale ale filosofiei occidentale, de la Martin Heidegger la Gilles Deleuze). Monografia conceptuală capătă astfel o dublă contextualizare necesară: pe de o parte, reflecÈ›ia asupra Eternei Reîntoarceri este propusă în conjuncÈ›ie cu celelalte concepte esenÈ›iale ale gândirii nietzscheÂene (voinÈ›a de putere, supraomul, moartea lui Dumnezeu, nihilismul, transmutarea tuturor valorilor), iar pe de altă parte ea este urmărită în dezvoltările sale exegetice din secolele XIX ÅŸi XX, cât ÅŸi în receptarea gânditorilor contemporani. (ELISABETA DIANA KORPOS) Cartea oferă indicii de lectură È™i înÈ›elegere a operei marelui gânditor german, cerute de două serii de dificultăți: cele ale propriei opere, dar È™i cele provenite din bogata È™i complexa literatură exegetică născută pe marginea ei. Și în acest sens, cartea doamnei Diana Korpos È™i‑a atins cu eleganță È™i competență scopul declarat la început. ImportanÈ›a deosebită a acestei idei în economia de ansamblu a concepÈ›iei lui Nietzsche a fost subliniată chiar È™i de Martin Heidegger într‑unul dintre cele cinci cursuri – este vorba despre cel din semestrul de vară 1937 – pe care acesta le‑a È›inut între anii 1936 È™i 1940 la Universitatea din Freiburg pe tema Nietzsche. Prin interpretările sale de atunci, în epoca de ascensiune a nazismului, Heidegger îl smulge pe autorul VoinÈ›ei de putere din braÈ›ele încercărilor acestuia de a‑l anexa politic, redându‑l istoriei filosofiei căreia îi aparÈ›ine de drept È™i plasându‑l dintr‑odată în rândul celor mai mari gânditori din filosofia occidentală, alături de Platon, Aristotel, Plotin sau Descartes, Leibniz, Kant, Hegel. ÃŽn viziunea lui Heidegger, ideea veÈ™nicei întoarceri a aceluiaÈ™i este gândul cel mai greu, în înÈ›elesul încărcat cu semnificaÈ›ii al concepÈ›iei nietzscheene, fără de care aceasta ar fi ca un copac fără rădăcini (comparaÈ›ia îi aparÈ›ine lui Heidegger). Este vorba, după autorul lui Sein und Zeit, despre ultimul mare gând al metafizicii occidentale care închide cariera mai mult decât milenară a acesteia în cultura europeană. (VASILE MUSCÄ‚) ELISABETA DIANA KORPOS (12 februarie 1988, Cluj‑Napoca) a absolvit Facultatea de Istorie È™i Filosofie, specialiÂzarea Filosofie, a Universității BabeÈ™-Bolyai din Cluj‑Napoca (2009) È™i masteratul de Filosofie antică È™i medievală, în cadrul aceleiaÈ™i universități (2011). Cartea de față are la bază teza sa de doctorat, cu titlul Nietzsche È™i Eterna Reîntoarcere, susÈ›inută la data de 6 decembrie 2017, sub coordonarea profesorului Vasile Muscă. ÃŽn prezent, este profesoară de È™tiinÈ›e socio‑umane
Scrie parerea ta
Nietzsche și Eterna Reîntoarcere
Ai cumparat produsul Nietzsche și Eterna Reîntoarcere ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Prefață de Vasile Muscă Lucrarea de față își propune să cartografieze istoria È™i semnificaÈ›iile filosofice ale conceptului de Eternă Reîntoarcere a Identicului, aÈ™a cum apare el atât în scrierile lui Friedrich Nietzsche, dar È™i în receptarea operei sale de-a lungul timpului (punctată de nume fundamentale ale filosofiei occidentale, de la Martin Heidegger la Gilles Deleuze). Monografia conceptuală capătă astfel o dublă contextualizare necesară: pe de o parte, reflecÈ›ia asupra Eternei Reîntoarceri este propusă în conjuncÈ›ie cu celelalte concepte esenÈ›iale ale gândirii nietzscheÂene (voinÈ›a de putere, supraomul, moartea lui Dumnezeu, nihilismul, transmutarea tuturor valorilor), iar pe de altă parte ea este urmărită în dezvoltările sale exegetice din secolele XIX ÅŸi XX, cât ÅŸi în receptarea gânditorilor contemporani. (ELISABETA DIANA KORPOS) Cartea oferă indicii de lectură È™i înÈ›elegere a operei marelui gânditor german, cerute de două serii de dificultăți: cele ale propriei opere, dar È™i cele provenite din bogata È™i complexa literatură exegetică născută pe marginea ei. Și în acest sens, cartea doamnei Diana Korpos È™i‑a atins cu eleganță È™i competență scopul declarat la început. ImportanÈ›a deosebită a acestei idei în economia de ansamblu a concepÈ›iei lui Nietzsche a fost subliniată chiar È™i de Martin Heidegger într‑unul dintre cele cinci cursuri – este vorba despre cel din semestrul de vară 1937 – pe care acesta le‑a È›inut între anii 1936 È™i 1940 la Universitatea din Freiburg pe tema Nietzsche. Prin interpretările sale de atunci, în epoca de ascensiune a nazismului, Heidegger îl smulge pe autorul VoinÈ›ei de putere din braÈ›ele încercărilor acestuia de a‑l anexa politic, redându‑l istoriei filosofiei căreia îi aparÈ›ine de drept È™i plasându‑l dintr‑odată în rândul celor mai mari gânditori din filosofia occidentală, alături de Platon, Aristotel, Plotin sau Descartes, Leibniz, Kant, Hegel. ÃŽn viziunea lui Heidegger, ideea veÈ™nicei întoarceri a aceluiaÈ™i este gândul cel mai greu, în înÈ›elesul încărcat cu semnificaÈ›ii al concepÈ›iei nietzscheene, fără de care aceasta ar fi ca un copac fără rădăcini (comparaÈ›ia îi aparÈ›ine lui Heidegger). Este vorba, după autorul lui Sein und Zeit, despre ultimul mare gând al metafizicii occidentale care închide cariera mai mult decât milenară a acesteia în cultura europeană. (VASILE MUSCÄ‚) ELISABETA DIANA KORPOS (12 februarie 1988, Cluj‑Napoca) a absolvit Facultatea de Istorie È™i Filosofie, specialiÂzarea Filosofie, a Universității BabeÈ™-Bolyai din Cluj‑Napoca (2009) È™i masteratul de Filosofie antică È™i medievală, în cadrul aceleiaÈ™i universități (2011). Cartea de față are la bază teza sa de doctorat, cu titlul Nietzsche È™i Eterna Reîntoarcere, susÈ›inută la data de 6 decembrie 2017, sub coordonarea profesorului Vasile Muscă. ÃŽn prezent, este profesoară de È™tiinÈ›e socio‑umane
Acorda un calificativ