Istoria Clujului IV

Ai cumparat produsul Istoria Clujului IV ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Și de această dată, volumul nu ar fi fost posibil fără implicarea generoasă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și a Asociației Vechiul Cluj , care au inițiat și susținut, cu responsabilitate, proiectul Clujul – Orașul Comoară. Vremurile recente reclamă din partea autorităților și a societății civile cât mai multe proiecte de educație a adulților, iar cel de față are darul de a se încadra perfect în ceea ce specialiștii numesc învățarea pe tot parcursul vieții ( lifelong learning ). [...] În volumul de față sunt relevați cititorului ultimii trei ani ai domniei lui Carol al VI-lea de Habsburg (1738-1740), o domnie lungă, de aproape trei decenii, care a fost bogată în evenimente atât pentru monarhie, cât și pentru orașul Cluj. Detaliile din carte care compun istoria urbană clujeană sunt captivante, atât pentru specialiști, cât și pentru marele public. Dincolo de firescul din viața cotidiană, care a putut fi perceput și în volumele anterioare, segmentul cronologic abordat a stat sub semnul unei noi și virulente epidemii de ciumă, un flagel care s-a dovedit și atunci a fi un adevărat cavaler al apocalipsului , ca să utilizăm o sintagmă lansată cu ceva vreme în urmă de specialiștii în istorie. (Prof. Univ. Dr. Ioan Bolovan) Volumul de față, al patrulea al celui de-al III-lea tom al operei lui Jakab Elek, este dedicat analizei de ansamblu a îndelungatei domnii a împăratului Carol al VI-lea (1711-1740), cu toate transformările politice și sociale înregistrate în deceniile de după înfrângerea mișcării de eliberare conduse de Francisc Rákóczi al II-lea. Pe baza informațiilor de arhivă de primă mână pe care le-a consultat, Jakab Elek încearcă aici să aducă în analiză o mare diversitate de aspecte ale acestei perioade de reorganizare și de adaptare a locuitorilor Clujului la noul lor statut de oraș care era mereu mai puțin liber, supus fiind stăpânirii imperiale, și care trebuia să își găsească un nou destin. Fără să fie lipsit de obiectivitate, Jakab Elek își dezvăluie, fără înconjur, propriile simpatii și interese legate de moștenirea istorică și culturală a confesiunii unitariene, căreia îi aparținea. (Tudor Sălăgean