ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni. Probleme psihologice si comportamentale

Ai cumparat produsul ICD-10-CM. Studii de caz pentru viitorii psihologi clinicieni. Probleme psihologice si comportamentale ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Cum poate fi stabilit un diagnostic? La ce ii poate folosi psihologului? Care este cel mai util sistem de diagnostic – DSM sau ICD? In cartea de fata autorii argumenteaza ca abordarea ICD-10-CM este de mare ajutor psihologului care incearca sa inteleaga „cine este aceasta persoana cu care lucrez si de ce este ea asa cum este . Fiecare capitol ofera un rezumat al clasei de diagnostic, prezinta un caz, descrie procesul de evaluare si diagnosticare conform ICD-10-CM; de asemenea, discuta problemele etice ridicate de interactiunea cu clientul respectiv, prezinta pe scurt modalitatile de a gestiona riscurile asociate cazului respectiv si formuleaza posibile recomandari, inclusiv prin comentarii despre un posibil plan de tratament, alaturi de comentarii utile si de profunzime privind procesul de evaluare si de identificare a unui diagnostic diferential. Capitolele din aceasta carte acopera 16 categorii de diagnostic alese pe baza frecventei lor la persoanele care se prezinta in clinici, precum si pe baza frecventei lor in literatura de specialitate si in contextul educational dedicat diagnozei, adica acele diagnostice care se bucura de atentia specialistilor in momentul prezent. Cartea este extrem de utila psihologilor, psihiatrilor, studentilor si tuturor celor interesati de psihologia clinica. Jack B. Schaffer este psiholog clinician specializat in evaluarea neuropsihologica si psihoterapia de familie. Emil Rodolfa este profesor de psihologie la Alliant International University si este director de formare la University of California Counseling and Psychological Services. Ca masterand sau doctorand, parcurgeti in acest moment etapele necesare pentru obtinerea competentei in profesarea psihologiei, proces in care va vor fi de mare ajutor cursurile de la facultate, stagiile de practica si lucru in supervizare, precum si stagiul postdoctoral. Cu toate acestea, chiar si dupa ce terminati programul de studiu si obtineti atestatul de psiholog autonom, este datoria dumneavoastra sa continuati procesul de educatie continua. Educatia nu se termina odata cu obtinerea diplomei si nici macar odata cu obtinerea atestatului de psiholog autonom, intrucat a va mentine standardul de competenta inseamna un efort pe care trebuie sa-l faceti de-a lungul intregii dumneavoastra cariere si vieti. Aceasta este ideea fundamentala de care speram sa tineti cont atunci cand cititi aceasta lucrare. - Autorii Competenta se dezvolta si prin acumularea de experienta (abilitati) intr-o gama variata de situatii. Aceasta varietate de abilitati poate duce la cresterea adaptabilitatii unei persoane si a capacitatii sale de a se descurca in situatii noi si dificile. Prin urmare, unul dintre mesajele pe care vrem sa vi le transmitem este urmatorul: dezvoltati-va retele de sprijin social, atat in mediul profesional, cat si personal, si acumulati diverse experiente atat ca psihologi, cat si in alte domenii din viata dumneavoastra, iar pe parcurs cautati sa obtineti sfaturi si supervizare din partea celor care va pot ajuta atunci cand va confruntati cu situatii ce va pun la incercare, astfel incat sa iesiti oteliti din ele, si nu infranti. - Autorii Cuprins Multumiri Introducere — Emil Rodolfa si Jack B. Schaffer 1. F06.03 Tulburare de dispozitie datorata unei afectiuni medicale cunoscute — Jeff Baker si Lucia Cavanagh 2. F10.2 Dependenta de alcool — Staci Leon Morris, Ken C. Winters si Eric F. Wagner 3. F20.0 Schizofrenie paranoida — Katherine Elliott si Nicola Wright 4. F31 Tulburarea bipolara — Genny Lou‑Barton si John Preston 5. F32 Tulburare depresiva majora, episod unic — Mark S.Barajas si Claytie Davis III 6. F33 Tulburare depresiva majora recurenta — Rainey Sealey Temkin si Larry E. Beutler 7. F40.1 Fobia sociala — Maryann E. Owens, Deborah C. Beidel si Jennifer A. Scheurich 8. F41.1 Tulburare de anxietate generalizata — Natacha M. R. Foo Kune si Sinéad Unsworth 9. F43.1 Tulburarea de stres posttraumatic — Samantha S. Yard si Stephen R. McCutcheon 10. F43.2 Tulburari de adaptare — Gregory A. Hinrichsen si Aliza Romirowsky 11. F45 Tulburarea somatoforma — Lauren Bigham si Ryan E. Breshears 12. F50 Tulburari ale instinctului alimentar — Carol B. Peterson si Emily M. Pisetsky 13. F52.0 Disfunctia sexuala — Jennifer A. Vencill si Eli Coleman 14. F60.6 Tulburarea de personalitate evitanta/ F60.0 Tulburarea de personalitate paranoida: Abordari categoriale si dimensionale — Chelsea E. Sleep si Martin Sellbom 15. F60.3 Tulburarea de personalitate de tip borderline - Joyce P. Yang si Marsha M. Linehan 16. F90.0 Tulburarea activitatii si atentiei — Beth Limberg, Raquel M. Peña, Brooke Davidson si Christina B. Yeagley Despre coordonatori Despre autorii capitolelor