Castelul

Ai cumparat produsul Castelul ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Intr-o noua traducere, de Mariana Barbulescu Hangita il privea parca visatoare. Privirea aceea il retinu pe K. mai mult decat ar fi vrut. Acum mai si zambea usor si isi dadu seama oarecum abia cand zari uimirea de pe fata lui K., parca ar fi asteptat un raspuns la zambetul ei si acum, ca nu-l primise, se trezea. — Mi se pare ca ieri ai avut impertinenta sa spui ceva despre rochia mea. K. nu-si amintea. — Nu-ti amintesti? Mai adaugi la obraznicie si lasitatea. K. se scuza, punand totul pe seama oboselii lui din ziua trecuta, se prea poate sa fi trancanit ceva, dar zau ca nu-si mai amintea. Si ce-ar fi putut sa spuna despre vesmintele doamnei hangite? Ca erau atat de frumoase, cum nu mai vazuse. In orice caz, nu mai vazuse alta hangita lucrand in astfel de haine. — Lasa observatiile astea, zise repede hangita. O vorba sa nu mai aud despre hainele mele. Hainele mele nu-s treaba ta. Ti-o interzic o data pentru totdeauna. K. se mai inclina o data si o porni spre usa. — Cum adica n-ai mai vazut o hangita lucrand in astfel de haine, ce vrei sa zici? striga hangita dupa el. Ce fel de observatii fara rost sunt astea? N-are nici un sens. Ce vrei sa zici?