Pachet Karen Armstrong. Set 2 carti

Ai cumparat produsul Pachet Karen Armstrong. Set 2 carti ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Pachetul contine urmatoarele carti : 1. Istoria lui Dumnezeu. Istoria de 4000 de ani a iudaismului, crestinismului si islamului Karen Armstrong identifica in Istoria lui Dumnezeu anul 1492. Se pare ca aceasta data a marcat pentru totdeauna istoria occidentala. Acest an constituie, dupa Karen Armstrong, inceputul turbulentelor care au schimbat pentru totdeauna relatiile dintre evrei, crestini si musulmani. „Aceasta carte nu va fi o istorie a realitatii inefabile a lui Dumnezeu Insusi, care este dincolo de timp si de schimbare, ci o istorie a modului in care oamenii L-au perceput de-a lungul timpului, de la Avraam pana in zilele noastre. Ideea lor despre El are o istorie, caci a fost intotdeauna ceva usor diferit pentru fiecare grup de oameni care au folosit-o in diverse epoci. Felul in care o anumita generatie si-L reprezinta pe Dumnezeu poate sa nu aiba nici un sens pentru alta. E un adevar ca propozitia „Cred in Dumnezeu” nu are un sens obiectiv in sine, ci, ca orice alta afirmatie, are sens doar intr-un anumit context, cand e facuta de o anumita comunitate. [...]” Karen Armstrong „Intr-o buna traditie anglo-saxona, Karen Armstrong abordeaza o bibliografie stufoasa si idei dintre cele mai problematice intr-un limbaj extrem de accesibil si de curgator. Asa se face ca Istoria lui Dumnezeu este una dintre mai rarele carti serioase care ar putea fi cumparate si din gara.” Romania literara 2. O scurta istorie a mitului Istoria fascinanta a modului in care miturile i-au creat pe oameni. „Oamenii au fost dintotdeauna creatori de mituri“ – astfel isi incepe Karen Armstrong scurta si provocatoarea istorie a miturilor in care explica, printre altele, ce sunt miturile, cum au evoluat si de ce avem inca nevoie de ele. Intr-o calatorie imaginara care porneste de la mormintele oamenilor de Neanderthal si ajunge pana in mijlocul problematicilor puse de romanul contemporan, autoarea face o istorie a omenirii din perspectiva miturilor care ne-au determinat parcursul si care continua sa o faca chiar si in epoca noastra dominata de cunoasterea stiintifica. Istoria miturilor reprezinta insasi istoria umanitatii, a povestilor si credintelor noastre, a curiozitatii si incercarilor de a intelege lumea. Ele ne leaga atat de stramosii nostri, cat si de contemporani. Miturile ne-au ajutat dintotdeauna sa gasim sensul lumii, iar aceasta sinteza ofera o perspectiva comparativa asupra povestilor care ne-au facut oameni si arata, totodata, de ce renuntarea la mituri nu se poate face fara a pune in pericol insasi umanitatea noastra. Surprinzatoare, puternica si profunda, O scurta istorie a mitului examineaza cea mai veche forma a creatiei umane – crearea povestilor – si ne arata de ce inca avem nevoie de aceasta arta straveche. Mitologia a fost creata pentru a ne ajuta sa facem fata conditiei umane nesigure. I-a ajutat pe oameni sa-si gaseasca locul in lume si directia reala. Cu totii vrem sa stim de unde am venit, dar pentru ca inceputurile noastre se pierd in ceturile preistoriei, am creat mituri despre stramosii nostri care nu sunt bazate pe evenimente din trecut, ajutandu-ne in schimb sa explicam atitudini din prezent cu privire la mediul, vecinii si obiceiurile noastre. De asemenea, vrem sa stim incotro ne indreptam, asa ca am imaginat povesti care vorbesc despre o experienta postuma – desi, asa cum vom vedea, nu exista multe mituri care au in vedere imortalitatea fiintelor umane. Si mai vrem sa explicam acele momente sublime in care pare ca ne desprindem si trecem dincolo de grijile noastre obisnuite. Zeii ne-au ajutat sa explicam experienta transcendentei. Filozofia perena exprima simtamantul nostru ca fiintele umane si lumea materiala sunt mai mult decat se vede. [...] Mitologia nu este o incercare timpurie de a face istorie si nu sustine ca povestile sale sunt fapte obiective. La fel ca un roman, o opera sau un balet, mitologia este imaginatie; este un joc ce transfigureaza lumea noastra tragica si fragmentata si ne ajuta sa intrezarim noi posibilitati prin intrebarea «ce-ar fi daca?» – o intrebare care a dus de altfel la unele dintre cele mai importante descoperiri din filozofie, stiinta si tehnica.“