Corint Books vă prezintă un nou volum semnat de Liviu Lungu, dedicat adulților pasionați de țesătura fină desfășurată între realitate și ficțiune. „...vreau să ascult boarea de muzică discrete din atelierul meşterului care îşi întocmeşte galeria pentru simeze, scârţâitul insinuant al peniţelor, şoaptele-bârfe ale vârfului cam bont de creion, fâşâitul senzual al pensulelor care mângâie hârtia, foşnetul hârtiei, păcănitul anemic al vreunui obiect uşor şi subţire lăsat să cadă pe masa de lucru, câte un oftat de preaplin şi, intermitentă, bombăneala ca un descântec. Panaceul oricărui veteran reactivat, uitat în postul care va mai proteja atâtea zile comoara ştimei pe locul ei, veteran singur, poate chiar prizonier în locuinţa lacustră.”
„…că lucrurile, în lume, aşa cum se văd sau altfel, sunt de se intorc la ele unele dintr‑alea care s‑au petrecut odată, care altfel degeaba şi‑ar căuta oamenii, iar acolo sau dincolo, unde se invălmăşeşte locul, se invălmăşesc şi ale trecutului, şi ale venitorelui, ard ochii şi sparg timpanele şi numai un nebun sau om cu dar de la Dumnezeu, nu ştii de unde sare, le poate descalci, pe limba lui, ca să apară nebun sau dăruit cu incă o măsură.”
Nu ne aştepta, Ioane Atanasiule, avem fuscei doar până la primul cer…
Scrie parerea ta
Peisaj din şoapte multicolore sau Ţăndări dintr-o cosmogonie miniaturală
Ai cumparat produsul Peisaj din şoapte multicolore sau Ţăndări dintr-o cosmogonie miniaturală ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.
Corint Books vă prezintă un nou volum semnat de Liviu Lungu, dedicat adulților pasionați de țesătura fină desfășurată între realitate și ficțiune. „...vreau să ascult boarea de muzică discrete din atelierul meşterului care îşi întocmeşte galeria pentru simeze, scârţâitul insinuant al peniţelor, şoaptele-bârfe ale vârfului cam bont de creion, fâşâitul senzual al pensulelor care mângâie hârtia, foşnetul hârtiei, păcănitul anemic al vreunui obiect uşor şi subţire lăsat să cadă pe masa de lucru, câte un oftat de preaplin şi, intermitentă, bombăneala ca un descântec. Panaceul oricărui veteran reactivat, uitat în postul care va mai proteja atâtea zile comoara ştimei pe locul ei, veteran singur, poate chiar prizonier în locuinţa lacustră.” „…că lucrurile, în lume, aşa cum se văd sau altfel, sunt de se intorc la ele unele dintr‑alea care s‑au petrecut odată, care altfel degeaba şi‑ar căuta oamenii, iar acolo sau dincolo, unde se invălmăşeşte locul, se invălmăşesc şi ale trecutului, şi ale venitorelui, ard ochii şi sparg timpanele şi numai un nebun sau om cu dar de la Dumnezeu, nu ştii de unde sare, le poate descalci, pe limba lui, ca să apară nebun sau dăruit cu incă o măsură.” Nu ne aştepta, Ioane Atanasiule, avem fuscei doar până la primul cer…
Acorda un calificativ