Casa patimii/Nélida Piñon

Ai cumparat produsul Casa patimii/Nélida Piñon ?
Lasa o nota si parerea ta completand formularul alaturat.

Ramasa orfana de mama la nastere, Marta este crescuta de fosta ei doica si de tatal ei. Jer nimo, tanarul pretendent al protagonistei, este marea sansa a fetei de a evada de sub tutela apasatoare a parintelui, un barbat extrem de patimas care este atras in mod incestuos de fiica sa. De-a lungul povestii cu puternice tente psihologice si erotice, N lida Pi on contureaza, cu o desavarsita finete a observatiei, personalitatea Martei, explorandu-i conflictele launtrice, frustrarile si pasiunile intr-un joc fictional care apropie cititorul de personaje. Povestea initierii erotice a unei tinere femei, Casa patimii este un roman despre dorinta, un splendid poem despre asteptarea iubirii, dar si o alegorie a creatiei tema predilecta a marii autoare braziliene , in care limbajul se transforma intr-o experienta senzuala. Ce forta primordiala in Casa patrimii, ce splendoare a vietii impetuoase care striga prin fiecare cuvant. ( Carlos Drummond de Andrade) Socotita printre cei mai mari scriitori sud-americani, N lida Pi on s-a nascut in 1937, la Rio de Janeiro, intr-o familie de imigranti spanioli. De-a lungul vietii a lucrat ca redactor la diverse publicatii si a predat la universitati prestigioase, in anul 1970 infiintand un program de scriere creativa la Universitatea Federala din Rio de Janeiro. A debutat ca prozatoare in 1961, cu romanul Guia-mapa de Gabriel Arcanjo. Considerat cea mai importanta scriere a sa, romanul semiautobiografic A rep blica dos sonhos (1984) este saga unei familii galiciene naturalizate in Brazilia, in care face proba ingeniozitatii stilistice si narative inegalabile. Insa imensa popularitate de care s-a bucurat s-a datorat romanelor erotice Casa patimii (A casa da paix o, 1972), A for a do destino (1977) si Vozes do deserto (2004) (Vocile desertului, Vellant, 2023). In perioada 1996 1997 a condus Academia Braziliana de Litere, fiind prima presedinta a acesteia. Opera sa vasta, compusa din romane, proza scurta, eseistica si volume de memorii, a fost tradusa in peste 30 de tari si a fost distinsa cu numeroase premii literare prestigioase. In 2005 i-a fost decernat Premiul Principe de Asturias pentru literatura si a fost dubla laureata a Premiului Jabuti, cea mai inalta recunoastere literara braziliana. A murit pe 17 decembrie 2022, la Lisabona.